ISTORIC
Din Catehismul bisericii Romano Catolice: (nr.261-267)
-Misterul Preasfintei Treimi este misterul central al credinţei şi al vieţii creştine. Numai Dumnezeu ne poate dărui cunoaşterea lui, revelându-se ca Tată, Fiu şi Duh Sfânt.
-Întruparea Fiului lui Dumnezeu revelează că Dumnezeu este Tatăl veşnic şi că Fiul este consubstanţial, de o fiinţă, cu Tatăl, adică în El şi cu El este acelaşi Dumnezeu unic.
- Misiunea Duhului Sfânt, trimis de Tatăl în numele Fiului (Cf. In 14, 26.) şi trimis de Fiul "de la Tatăl" (In 15, 26) revelează că El este, împreună cu ei, acelaşi Dumnezeu unic. "Împreună cu Tatăl şi cu Fiul este adorat şi preamărit".
- "Duhul Sfânt purcede de la Tatăl ca izvor primar, iar prin darul veşnic pe care Tatăl îl face Fiului, purcede de la Tatăl şi de la Fiul în comuniune (Sf. Augustin, Trin. 15, 26, 47.)".
- Prin harul Botezului "în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh", noi suntem chemaţi să fim părtaşi de viaţa Preafericitei Treimi, aici, pe pământ, în întunericul credinţei şi dincolo de moarte, în lumina veşnică.
- Credinţa catolică aceasta este: să cinstim un singur Dumnezeu în Treime şi Treimea în Unitate, fără a confunda persoanele, fără a diviza substanţa: căci alta este persoana Tatălui, alta cea a Fiului, alta cea a Sfântului Duh; însă una este divinitatea Tatălui, a Fiului şi a Sfântului Duh, egală slava lor, la fel de veşnică măreţia lor".
- Inseparabile în ceea ce sunt, Persoanele divine sunt inseparabile şi în ceea ce fac. Dar în unica operaţiune divină, fiecare Persoană manifestă ceea ce îi este propriu în Treime, mai ales în misiunile divine a Întrupării Fiului şi a dăruirii Duhului Sfânt.
---
Resița este un oraș din Dieceza de
Timișoara în Banatul Montan, situat în județul Caraș-Severin. Numele său este
menționat pentru prima dată înregistrat în 1554, numele său provine de la
cuvântul slav resița care înseamnă râu. Se situează la 100 km de Timișoara. Din
punct de vedere administrativ, îi aparțin următoarele așezări: Apadia, Brebu,
Câlnic, Delineşti, Doman, Mina Secu, Secu, Soceni, Ţerova, Valeadeni, Zorlenţu
Mare. Condițiile topografice, munții aparținând Munților Dognecei în vest și
Munților Semenic în sud-est, îl împart în mai multe părți. Orașul este
înconjurat de stâncă pe partea de nord cu rămășițele unei foste cariere. Acest
oraș montan este situat la o altitudine de 357 de metri deasupra nivelului
mării.
Prima sursă a scurtei istorii a Reșiței care menționează în mod specific localitatea provine din secolul al XVII-lea. Este posibil ca așezarea să fi fost fondată de germani catolici. Prima topitorie de fier a început să funcționeze în secolul al XVIII-lea. În secolul al XIX-lea, a intrat în mâinile austro-ungare și a început producția de oțel. Conform recensămintelor din 1910, majoritatea populației era germană, cu minorități semnificative de români, maghiari, slovaci și sârbi. Până în 2002, numărul românilor a devenit cel dominant, pe lângă maghiari, romi și alte naționalități.
Dintre obiectivele turistice din Reșița, putem aminti faimosul Muzeu de Locomotive.
Parohia din cartierul Govândari din Resița a fost fondată în anul 2000 de episcopul Martin Roos. Întrucât în oraș exista o singură parohie, biserica "Maria Zăpezii", orașul nu numai că a crescut ca populație, ci s-a și extins atât de mult, încât mulți credincioși au fost nevoiți să parcurgă un drum lung până la biserica parohială, așa că a devenit necesar crearea unui nou centru parohial. Când această nevoie era deja evidentă, în orașul situat într-o vale lungă de 15 km, trăiau 100.000 de oameni. Piatra de temelie a bisericii catolice din cartierul Reșița Govândari a fost pusă de episcopul Diecezei Martin Roos în 2003. Biserica a fost construită în anul 2004 după proiectul arhitectului Ferenc König, iar la 24 octombrie a acelui an, biserica a fost sfințită în cinstea Preasfintei Treimi. Tânără și dinamică, comunitatea parohială în șase (6) limbi și-a sărbătorit deja 20 de ani de la întemeierea casei parohiale, la care a fost prezent preotul paroh care a visat parohia, care acum este episcopul Episcopiei Timișoarei: Excelența Sa Pál Csaba-József. Comunitatea parohială reflectă realitatea frumuseții bisericii universale: majoritatea credincioșilor sunt români, urmați de maghiari, germani, croați, bulgari și cehi, toți alcătuiesc unitatea inerentă diversității. Spiritualitatea comunității este caracterizată de ecumenism. Pentru că există deschidere nu numai către alte națiuni, ci și către dialogul fratern indiferent de confesiune. În comunitate, Sfânta Liturghie se oficiază în patru limbi: maghiară, română, germană și croată. În orașul industrial care sărbătorește peste 250 de ani, capela din clădirea parohiei a împlinit 25 de ani și a fost dedicată în cinstea Sfântului Francisc și a Sfintei Clara din Assisi pe 13 septembrie, 1997.
Biserica parohială a fost înălțată de parohul Simon Ciubotariu (2000-2019), din 2019 preot in Timișoara Fratelia, apoi a slujit parohul Attila Puskás din dieceza de Alba Iulia (2019-2023), din 2023 preot în Sighișoara. Din 2023 prestează în prezent slujba pastorală Hiticaș Valentin Macedon. Comunitatea sărbătorește sărbătoarea Hramului bisericii în Duminica Preasfintei Treimi.