Perspectivă asupra Întâlnirii Naționale a Tinerilor Catolici Cheile Grădiște 2024

După un drum destul de lung pe parcursul căruia ieșisem deja din zona de confort prin crearea legăturilor cu restul, eu începând această experiență doar cu o prietenă, timpul trecând foarte repede ne-am văzut aflați într-un cadru montan în care timpul parcă se oprise în loc. Am reușit să ne deconectăm cel puțin pentru câteva zile de fuga zilnică după un ideal inexistent cu care orice tânăr se confruntă fie că își dă sau nu seama și să ne bucurăm de lucrurile mici care sunt cu adevărat importante, care ne definesc ca oameni unici cu experiențe si amintiri diferite.

Încă de când am ajuns am avut parte de o trăire cel puțin interesantă, în dimineața plecării am rugat o fată să aibă grijă de bagajul meu pentru câteva minute, iar mai apoi am fost repartizate în aceeași cameră, întâmplare care mi-a dat o stare de siguranță. Am fost plăcut surprinsă de multe aspecte ale acestei întâlniri, organizată într-un mod profesionist și gândit pentru tineri. Pot spune că temele abordate la cateheze au avut un mare grad de interes în rândul nostru, episcopii fiind foarte deschiși, ne-au ajutat să ne dezvoltăm personal și să ne simțim înțeleși, deși unele întrebări ne-au pus în dificultate. Totodată am avut oportunitatea de a întâlni oameni noi cu gândiri diferite din locuri diverse și totuși am reușit să găsim lucruri în comun care să ne apropie. Mi-au plăcut foarte mult și atelierele la care am putut lua parte. În prima zi am ales atelierul intitulat ,,Spiritualitatea Munților", în care am avut ocazia atât de socializare, cât și de a mă bucura de natură, în liniște. Pe parcursul acestei drumeții, accesibilă și pentru cei care nu sunt pasionați de sport, un copil mi-a ridicat o întrebare care m-a pus pe gânduri. Pe parcursul unei discuții, a început prin a spune cum lui îi este greu să-și facă prieteni și că de multe ori cei din jur îl aud, dar nu îi răspund, lucru care m-a surprins așa că nu am spus nimic, la care copilul mi-a spus ca și eu fac acum același lucru, îl aud, dar nu îi și răspund, așa că am realizat că de foarte multe ori alegem să fim ignoranți și să judecăm după aparențe, dar de fapt oricine merită o șansă și un răspuns. În cea de a doua zi mi-a atras atenția atelierul "Împletim fire, împletim rugăciuni", care a necesitat răbdare și continuitate, elemente de care avem nevoie în viața de zi cu zi pentru a avansa, dar prin atenția de care a fost nevoie am reușit să mă concentrez și să îmi ordonez gândurile. În opinia mea am avut timp pentru toate, programul a fost accesibil, dar mi-ar fi plăcut să avem mai mult timp pentru discuțiile pe grupe. O altă surpriză pentru mine a fost întâlnirea cu tinerii de la Oradea, cu care am legat prietenii în urma cu doi ani în Tabăra Ecumenică de la Loreto, rod al prieteniei dintre biserica ortodoxă și cea catolică din Italia, prietenie despre care s-a vorbit și în timpul predicii, așa că această întâlnire a fost un prilej de a menține prietenia cu tinerii din Oradea.

În încheiere, sunt recunoscătoare că am avut ocazia să particip la această întâlnire cu și despre tineri, în care am simțit căldură sufletească și în care am simțit că aparțin unei comunități. Cel mai important pentru mine este că am învățat că îi putem găsi iubirea lui Dumnezeu oriunde și că fericirea vine din lucruri mici.